19 februarie 2008

Time takes too much time

Am aflat plimbandu-ma prin Tara minunilor cu prietena mea Argentina ca cel mai simplu si sigur mod de a intretine relatii interpersonale fara sa ai de suferit este punand NU in fata tuturor asteptarilor.
Spre exemplu:
NU vine cu mine sa imi iau ceva de imbracat .
NU iese cu mine in OZ sa ne distram cu tovarasul . Lion ,ramane cu prietenul ei acasa
NU o sa ma ajute sa imi fac proiectul.
NU o sa faca aia nu o sa faca aia NU NU NU.
Daca observati ‘’NU’’merge pentru orice fel de relatie de la colega de banca la prietena cea mai buna la necunoscutul care NU o sa te ajute sa iti strangi catrafusele cazute din geanta pe care tot el ti-a daramat-o pana la celalalt necunoscut cu care poate n-ai vrea sa fii asa de necunoscuta. De asemenea ‘’NU’’ o sa iti tina un mare acoperis deasupra capatanei tale care pana acum trebuia sa fie destul de intarita incat sa NU mai necesite aparatori impotriva nimanui…si totusi are.
Pai si atunci ce facem noi cu sperantele si cu visele noastre ?
Pai cum ce facem?! Le luam cu noi sub ‘’NU’’ si tinem strans de ele cu dintii pana cand NU mai ploua tuna si fulgera cu ganduri rele.
Pai si daca NU se opreste?
Cum sa NU se opreasca?!
Asa bine daca NU se opreste? Pentru ca tu ai zis sa punem NU in fata oricarei asteptari,folosind reteta ta NU o sa se opreasca! O sa ploua incontinuu cu ganduri rele?
Pai luam sperantele sentimentele si visele le lipim unele de altele si ne facem o Arca apoi asteptam sa gasim alte persoane care fug de potop…
Pai nu ai zis ca ceilalti oameni fac potopul?
Ahh…ba da…deci NU mai asteptam pe nimeni caci nimeni NU va fii acolo si pornim!
Pai si cu ce vaslim?
Cum cu ce?Vaslim cu iubiri!